Prima carte: Golul scufundat în tăcere

Astfel a spus maestrul programator:

"Când vei fi învăţat ca, dintr-o singură privire, să înşfaci eroarea din criptica pagină de cod, va veni momentul să mergi mai departe..." 

1.1 Ceva misterios ia formă, născându-se din golul învăluit în tăcere. Aşteptând în singurătare şi imobilitate, incremenit, se află într-o mişcare continuă. Este sursa tuturor programelor. Nu-i cunosc numele aşa că îl voi numi Tao al programării.

Dacă Tao este măreţ, atunci sistemul de operare este măreţ. Dacă sistemul de operare este măreţ, atunci compilatorul este măreţ, aplicaţia îi moşteneşte măreţia, utilizatorul este mulţumit, şi armonie domneşte în lume.

Tao al programării învăluie depărtarea şi se întoarce cu vântul dimineţii.

1.2 Tao a dat naştere limbajului maşină. Limbajul maşină a dat naştere asamblorului. Asamblorul a dat naştere compilatorului. Acum există zece mii de limbaje de programare. Fiecare dintre acestea are scopul său, oricât de umil ar fi acesta. Fiecare limbaj exprimă Yin-ul şi Yang-ul software-ului. Fiecare limbaj are propriul loc în interiorul lui Tao.

Dar nu programa în COBOL dacă poţi să-l eviţi!

1.3 La început a fost Tao. Tao a dat naştere Spaţiului şi Timpului. De aceea Spaţiul şi Timpul sunt Yin şi Yang ale programării.

Programatorii care nu înţeleg Tao întotdeauna nu mai au timp sau spaţiu pentru programele lor. Programatorii care înţeleg Tao întotdeauna au timp şi spaţiu suficient pentru a-şi atinge scopurile.

Cum ar putea fi altfel?

1.4 Programatorului înţelept i se spune despre Tao şi îl urmează. Programatorului mediu i se spune despre Tao şi îl caută. Programatorului nechibzuit i se spune despre Tao şi râde de el.

Fără râsete si ironie, Tao nu ar putea să existe.

Sunetele cele mai înalte sunt cel mai greu de auzit. Mergând înainte, este o cale de a bate în retragere. Marele talent se arată târziu în viaţă. Chiar şi un program perfect ascunde erori.